Bugetul pe 2022 a fost construit ”pe genunchi” și într-un mod total netransparent, la fel ca în anii trecuți. Chiar și cei nefamiliarizați cu bugetele pot observa lipsa de realism, mai cu seamă în ce privește estimarea veniturilor. Un nivel de fix 840.843. 000 lei e abracadabrant – burtologic de-a dreptul -, în condițiile în care maximul istoric al încasărilor la buget (470.000 000 lei) abia trece de jumătatea prognozei pentru 2022.
Buget de subzistență = subdezvoltare
De ce ni se vinde pielea ursului din pădure, a unui urs care încă n-a venit pe lume? Pentru a mima faptul că sunt bani de dezvoltare, chiar dacă numai ”pe hârtie”. În realitate, cele trei mari categorii de venituri reale, pe care se construiește bugetul – taxe, cote defalcate din impozitul pe venit și transferurile de TVA – ajung doar pentru a susține funcționarea municipalității și plata unora dintre arierate sau facturi restante.
Așa se face că dezvoltarea va fi ”finanțată” doar din discursuri triumfaliste și din studii de fezabilitate. Adică nimic nou sub soarele ultimului deceniu, dacă exceptăm noutatea adusă de reprezentările 3D ale unor proiecte pe care băimărenii le tot așteaptă de atâta vreme. Nici nu-l pot numi un buget al risipei, din moment ce pentru oraș e unul al subzistenței, iar pentru unii – ce-i drept, foarte puțini – unul de prosperitate!
Dusul cu zăhărelul, principala strategie administrativă
De ce s-a ajuns aici? Pentru că a fost dezvoltat un obez aparat bugetofag, neglijându-se investițiile în dezvoltare, cele care – de fapt – vor aduce bani la buget. Dar și fiindcă vechile și noile consilii locale au acceptat rolul de marionetă, manevrată de păpușarul șef. An de an, consilierii sunt ademeniți la discuții binevoitoare, la care – nu ar trebui să vă surprindă – orice proiect propus este declarat (verbal) ca fiind 100% realizabil chiar în anul respectiv. Desigur, realizabil doar la momentul discuției îmbroboditoare, nu și la final de an bugetar, când constați că nimeni n-a făcut nimic, singura urmă fiind că proiectul dorit de băimăreni apare într-o anexă a bugetului. Iar în anul următor, lista de investiții tot crește ca număr de poziții. De pildă, în 2021 lista avea 9 pagini format A3, iar în 2022 are 13 pagini A3. Cu alte cuvinte, se tot adaugă poziții, fără a se duce ceva la bun sfârșit, ignorându-se total noțiunea de prioritate pentru municipiu și băimăreni.
Și consultările din acest an au fost unele mimate, cu transparență puțină și cu informații pe cât de incomplete, pe atât de superficiale, atât pentru consilieri, cât și pentru opinia publică. Doar povești frumoase și bine împachetate, livrate doar pentru a impresiona/păcăli și a câștiga bunăvoința și …votul. Textul e același: votați acest buget, iar dacă proiectele propuse de voi nu vor primi finanțare, la anul puteți vota împotrivă. Acesta a fost contextul care m-a determinat să declin invitațiile la parodia de consultări.
Avem de apărat interesele băimărenilor, nu cele ale câtorva băimăreni!
Dincolo de coloratura politică, toți componenții actualului Consiliu Local trebuie să reprezinte interesele celor care i-au votat; și e vorba de interesele băimărenilor, nu doar ale câtorva dintre ei! Băimărenii vor lucruri care derivă din dezvoltare: siguranță, locuri de muncă mai bine plătite, transport în comun și străzi moderne, curățenie. S-au săturat să locuiască într-un loc anchilozat și vor un oraș viu, care să le ofere lor și copiilor lor perspectiva de-a trăi bine acasă, fără a fi tentați să plece în alte orașe care chiar concretizează viziunile de dezvoltare.
Ca o curiozitate: știți că cele 3 parcuri industriale „Parc Industrial Vest”, „Parc Industrial Phoenix” și „Parcul Științific și Tehnologic ”Oscar și Artur Weiser”, prezentate anul trecut cu atâta mândrie ca priorități zero pentru investițiile urbei au grad de realizare 0% (zero) în 2021, deși au fost alocate sume consistente prin amendamente? Ce a mai rămas din ele în acest an? Unul a dispărut, altul și-a schimbat numele în „Parc Eco Industrial” , iar al treilea a rămas sub aceiași denumire „Parcul Științific și Tehnologic ”Oscar și Artur Weiser” și au și bugete alocate de 20-30% din necesarul estimat.
Momentul zero al concedierii minciunii bugetare
Consider că nu mai putem rostogoli minciuna la nesfârșit, nu ne mai putem lăsa amăgiți de cavalcada promisiunilor mereu neonorate. Continuând pe această logică bugetară, vom avea încă un an pierdut pentru dezvoltare. Dincolo de negocierile din aceste zile, purtate peste sau pe sub masă, dincolo de promisiunile generoase, fiecare consilier trebuie să fie conștient că:
a) votul lui poate gira încă un an de băltire în subdezvoltare
b) poate statua faptul că „așa nu mai merge!”
