Un proiect de hotărâre care a fost respins o dată de plen, în 30 iunie, revine cu suspectă insistență pe ordinea de zi a fiecărei noi ședințe de consiliu. Vineri, 5 noiembrie va fi prezent pentru a șaptea oară în ultimele șase luni. La o asemenea cadență, te-ai aștepta să fie vorba despre un proiect vital pentru viitorul Băii Mari.

Nu-i deloc așa, e vorba de a vinde vreo 40 de hectare din pășunea privată a municipiului. Un bun gospodar nu are nevoie de studii de oportunitate ca să știe că nu e bine să-și vândă pământul și face tot posibilul să și-l păstreze.

Pe de altă parte, pășunile se pot înstrăina în mod legal doar cu păstrarea categoriei de folosință. Dar proiectul de hotărâre confirmă în mod explicit schimbarea folosinței din pășune în ”zonă tradițională maramureșeană”. Sau ”tun tradițional băimărean” – cum spun cunoscătorii.

Mari trebuie să fie interesele dacă nouă, consilierilor locali, ni se cere de atâtea ori să girăm o ilegalitate! Dar știți cum se spune: ca să dai un TUN, uneori e nevoie de răbdare și tuTUN; aștepți un moment când consilierii sunt cu garda jos (de pildă în ședințe convocate strategic în 30 sau 31 decembrie; au mai fost cazuri).

Eu voi vota împotrivă. Și sunt curios pe cine îi va prinde mai întâi rușinea: pe cei care păzesc legalitatea sau pe cei care vor să pună mâna – la preț de nimic – pe hălci din averea municipiului!