Proiectul de buget pe 2022 a fost pus în dezbatere publică, dar a trecut aproape neobservat, fiind eclipsat de scandalul gunoaielor. Dar și de nedorita perspectivă de-a ajunge în aceeași situație de criză, dacă până în 3 februarie primăria nu achită din facturile restante către Drusal.

Proiectul pe 2022 e construit pe aceeași filozofie bugetară ca în anii din urmă, în care Baia Mare nu doar că nu s-a dezvoltat sau a stagnat, ci chiar a regresat. În principal, aceasta înseamnă:
♦ venituri mari, prognozate din pix;
♦ o cotă mare din veniturile umflate cu pompa e alocată, chipurile, pentru investiții; unele nedetaliate – și, mai ales, – nerealizate;
♦ discreție totală despre datoriile și creditele reale ale primăriei în anul curent și în deceniul următor;
♦ ceață totală în ce privește fondurile europene: ce avem de încasat/returnat pe proiectele în derulare și un estimat – musai realist – pentru proiectele noi.

𝐕𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐮𝐫𝐭𝐚̆ …

Pentru transparență și pentru a se vedea limpede cum vor fi cheltuiți banii băimărenilor, bugetul trebuie prezentat distinct, atât pe partea funcțională, cât și pe cea economică. Mai mult, trebuie prezentate detaliat bugetele instituțiilor din subordinea primăriei care se finanțează – total sau parțial – din venituri proprii. De asemenea, trebuie detaliate creditele interne: cele existente, cele noi, cele de la bănci sau de la Trezorerie etc.

Cum nu avem execuția la 31 decembrie 2021, nu știm cu exactitate câteva elemente esențiale:
♦ cât de umflate (sau – dă, Doamne! – realiste) sunt veniturile prognozate pentru 2022. Dar practica ultimilor ani a arătat că, în bugetul Băii Mari, veniturile realizate nu au depășit cota de 60-70% din valoarea prognozată; o metodă sigură de a ne fura singuri căciula.
♦ nu avem nici situația precisă a datoriilor către primărie: cele fiscale (impozite și taxe neplătite) și cele non-fiscale (concesiuni, închirieri, amenzi, etc).

𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐮𝐫𝐞𝐜𝐡𝐞

Schița de buget pusă în dezbatere nu permite o analiză coerentă pe partea de cheltuieli, fiindcă acestea nu sunt prezentate pe structuri: clasificația funcțională (autorități executive ● apărare națională-poliție locală ● învățământ ● sănătate ● asistență socială etc), în paralel cu cea economică (cheltuieli de personal ● cheltuieli cu bunuri și servicii ● transferuri/subvenții ● cheltuieli de capital etc).
Pe zona investițională nu știm pe ce proiecte se vor duce banii băimărenilor. Asta deoarece planul cheltuielilor de investiții/capital nu e prezentat defalcat pe capitolele: a) investiții în continuare; b) investiții noi; c) dotări. Ca atare, nu sunt specificate la fiecare sursa de finanțare: buget local, fonduri UE, PNDL etc.

𝐁𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐢, 𝐮𝐧 𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐨𝐳 𝐢̂𝐧 𝐩𝐥𝐢𝐜 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐚𝐫

Incertitudini există și în privința banilor ce pot fi atrași din proiectele cu fonduri europene. Un capitol la care Baia Mare nu stă deloc bine, multe proiecte fiind atât de întârziate, încât riscăm chiar să returnăm banii, nu doar să nu-i mai atragem pe cei cuveniți (dacă ne-am face treaba bine). De pildă, 𝐢̂𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟎 𝐂𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐚̆ 𝐁𝐚𝐢𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐚 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐬 𝟒𝟎 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐢 𝐩𝐥𝐚𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢! Proiectele pe fonduri europene ar trebuie prezentate similar cu planul de cheltuieli de capital: proiecte în continuare și proiecte noi; și niște estimări realiste la proiectele noi.

𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐄𝐢𝐧𝐬𝐭𝐞𝐢𝐧 𝐜𝐢𝐭𝐢𝐫𝐞

Până nu vom avea informațiile menționate, doar ne jucăm de-a bugetul; ”un nou buget pe vechile dureri” – cum ar putea spune poetul George Bacovia. Un buget care (iar) promite 55% din total pentru investiții, iar la final de an se poate ajunge – în anii norocoși! – pe la 20%.

Procedând cu bugetul la fel ca în fiecare an al mandatului actualului primar, nu se poate ajunge la rezultate mai bune. O spune chiar genialul Einstein: ”Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat”

Dacă e tolerabilă parafrazarea, se poate spune: ”Nebunia înseamnă să faci în mod repetat același tip de buget pentru Baia Mare și să te aștepți să obții dezvoltare în municipiu”